Cheile Bicazului reprezinta o zona geografica deosebit de pitoreasca din Romania situata in partea centrala a Muntilor Hasmas, in nord-estul tarii in judetele Neamt si Harghita.
Cheile au fost formate de raul Bicaz si fac legatura intre Transilvania si Moldova.
Zona Cheile Bicazului, cu o lungime de peste 6 km de la Lacul Rosu in amonte pana la localitatea Bicazul Ardelean in aval, este strabatuta de drumul transcarpatic DN12C care leaga orasele Gheorgheni si Bicaz.
Cheile Bicazului fac parte din Parcul National Cheile Bicazului - Hasmas.
Situat in valea raului Bicaz, este cel mai cunoscut si cel mai atragator defileu al Carpatilor Orientali, care strabate dinspre sud-vest spre nord-est muntii alcatuiti din depozitele calcaroase ce s-au depus in marile triasice si jurasice. in masivul calcaros s-au format pesteri.doline si avenuri. Defileul este de origjne tectonica, numele l-a capatat de la de la raul Bicaz. avand o lungime de 5 km. Astazi este cunoscut si sub numele de "paradisul alpinistilor". In aval de Serpentina Mare, Piatra Poienii si Muntele Bardos se apropie doar la cativa metri. Acest loc se numeste Poarta ladului dupa care mai jos urmeaza locul numit Pridvorul ladului. Apoi cheile se largesc, pana la stancile Turnului Negru. De aici porneste poteca catre Pestera Neagra care are intrarea de 15 m inaitime si 3 m latime. De la intrare in pestera zarim falnicul turn al Pietrii Altarului. Pestera dupa 25 de m se stramteaza, iar dupa inca 10 m se termina.
Piatra Altarului este masivul stancos cel mai impunator al Cheilor Bicazului. Cu inaltimea lui de 1154 m, este mai mic fata de varfurile din jur, dar este frumos si atragator.
Inainte de varsarea Bicajelului in Bicaz se afla un pod neterminat, care se numeste Podul Ungurilor, inceput in anii 1940. Initial. podul a fost proiectat pentru ocolirea partii cele mai periculoase a cheilor, Gatul ladului, dar nu s-a putut termina din cauza razboiului. in stanga podului, se inalta Peretele Bardosului cu Santinela de la Gatul ladului. De la varsarea paraului Bicajel incepe cea mai spectaculoasa zona a cheilor cu 0 lungime de 800 m, Gatul ladului, care se strecoara intre Piatra Surducului si Peretele Bardosului.Spre capatul aval al Gatului ladului se afla un pod pe valea Bicazului, deasupra caruia se deschide Pestera Cascadei. Pestera are o lungime de 69 m, asa de stramta incat se viziteaza numai taras. in dreapta podului gasim cel mai mare izvor carstic al cheilor, Izvorul Maria, la care ne conduce o carare.Peste drum, paraul Bardos coboara de sus intr-o rigola stramta. De aici valea se largeste treptat, si in aval intalnim numai paduri foioase. Cu 2,5 km mai jos, se desfasoara pe directia nord-sud, spectaculoasa creasta a Munticelului, care incepand din 1971 este declarata zona ocrotita pe o intindere de 90 hectare.
Fauna cunoaste in regiune o bogatie deo sebi ta; sunt multe specii de animale rare si ocrotite. Dintre mamiferele mari cele mai raspandite sunt: ursul brun (Ursus arctos), cerbul carpatin (Cervus elaphus carpaticus), caprioara (Capreolus capreolus), lupul (Canis lupus), mistretul (Sus scropha), pisica salbatica (Felis Silvestris), rasul (Felis lynx), capra neagra (Rupicapra rupicapra) etc.
Specii de pasari; alunarul (Nucifraga casyocatactes), cocosul de munte (Tetrao urogallus), uliul pasarar (Accipiter nisus), mierla (Turdus merula)si corbul (Corvus corax).
Dintre rozatoare: iepurele (Lepus timidus) este cel mai raspandit.
Dintre lepidoptere remarcam: fluturele Apollo (Parnassius Apollo Transsylvanicus) si Palacochrysophanus hippothoe Linne.in Lacul Rosu si in celelalte doua bazine artificiale traiesc in mare numar pastravi de munte (Salmo trutta fario) si pastravi de lac (Salmo lacustris).
Zonele impadurite din regiune sunt dominate de rasinoase si cateva specii de foioase. Cele mai raspandite specii sunt: molidul (Picea exelsa), bradul alb (Abies alba), zada (Larix decidua), pinul (Pinus silvestris), jneapanul(Pinus mugo turra), tisa (Taxus baccata), fagul (Fagus silvatica) si artarul (Acer pseudoplatanus).
Pe pasunile si fanetele montane cel mai des intalnim: paisul (Festuca rubra v. fallax), taposica (Nardus stricta), alunul (Corylus avel), tulichina (Daphne cneorum),papucul doamnei (Cypripedium calceofus), bulbuci (Trolljus europaeus)sangele voinicului (Nigritella rubra) si ghintura galbena (Gentiana lutea).
In crapaturile stancilor intalnim si „bijuteria crestelor alpine:" floarea de colt (Leontopodium alpinum).
Alte plante rare si ocrotite in zona sunt:opaita lui Zawadski (Melandrium zawadskii), mieriuta (Minuartia laricifolia) si Sempervivum simonkainum.
